Bancuri

Părinte… am preacurvit… 😔

Într-o duminică dimineața 🌞, o blondă tânără, îmbrăcată elegant 👗, intră în biserică, pășind sfios și cu mâinile împreunate. Se apropie de confesional și, după ce își face cruce timidă ✝️, șoptește:

Părinte, aș vrea să mă spovedesc… 😇

Preotul, un om blând, cu ochelarii lăsați pe vârful nasului 👓, îi răspunde cu voce calmă:

Te ascult, fiica mea. Cu ce ai greșit?

Blonda oftează adânc, își mușcă buza de emoție 😬 și spune:

Părinte… am preacurvit… 😔

Un moment de tăcere se așterne, timp în care părintele își drege vocea și întreabă serios:

De câte ori, fiica mea? 📜

Blonda, făcând ochii mari 😳 și uitându-se parcă mirată spre confesional, răspunde:

Părinte, am venit să mă spovedesc, nu să mă laud! 😅😂


Într-o sală de examen încinsă de emoții și căldura verii 🔥📚, profesorul, vizibil exasperat 😩, se uita lung la studentul din fața lui. Băiatul, cu cămașa șifonată și privirea rătăcită 🫠, părea mai pierdut decât ultima pagină dintr-un curs xeroxat.

Profesorul, dorind măcar să-i dea o șansă cât să nu îl pice, oftează adânc 😮‍💨 și întreabă răbdător:

Bine, măi omule, hai să o luăm de la capăt: despre ce s-a discutat la curs? 📖

Tăcere totală… 🫥 Studentul clipea des, ca un bec care se stingea pe avarii.

Profesorul încearcă din nou, mai blând:

Măcar atât, cine v-a predat această disciplină? 🧑‍🏫

Studentul, în continuare mut ca peștele 🎣, se uita ba la tavan, ba la vârful pantofilor, poate-poate găsește răspunsul scris pe undeva.

Profesorul, aproape resemnat, își scoate o batistă să-și șteargă transpirația de pe frunte 😓 și, cu un ultim efort de salvare:

Uite, o întrebare ajutătoare: tu sau eu? 🤨🧐


De ce nu au fost trimise niciodată femeile pe Lună? 🌕👩‍🚀

Imediat după lansare 🚀, totul mergea perfect. Echipajul era entuziast, iar centrul de comandă de la Houston urmărea fiecare pas cu emoție.

Brusc, prin stație, se aude vocea pilotului:

Houston, avem o problemă! 😟📢

Controlul misiunii intră imediat în alertă:

Ce este? Ce s-a întâmplat? 🚨

Răspunsul vine scurt, într-o voce rece și tăioasă:

Nimic, nu contează… 😑

Operatorii de la Houston se uită unii la alții nedumeriți 😵‍💫. Comandantul insistă:

Care este problema? Te rog, spune-ne! 😧

Nimic, am zis! 😤

Încep să curgă date peste date, să verifice toate sistemele, dar totul părea în regulă. Disperat, controlorul de zbor încearcă din nou:

Te rog frumos, trebuie să știm, spune-ne care este problema! 🥺

La care răspunsul vine plin de reproș, ca o rafală de meteoriți:

Știi foarte bine care este problema! 😡👩‍🚀


La un meci de fotbal ⚽️🏟️, atmosfera era încinsă: tribunele vibrând de emoție, vuvuzele, steaguri fluturând, oameni îmbrăcați în culorile echipelor preferate 🎉.

În mijlocul acestei nebunii, un băiețel de vreo 8 ani, cu o șapcă mare pe cap și cu un hot-dog în mână 🌭🧢, stătea liniștit pe un loc VIP, fix lângă marginea terenului — un loc care costa o avere!

Un spectator de lângă el, un bărbat trecut de prima tinerețe, îmbrăcat cu tricoul echipei și plin de curiozitate 😲, nu mai rezistă și îl întreabă:

De unde ai avut bani pentru locul ăsta, puștiule? 🤨

Băiețelul mușcă tacticos din hot-dog, își șterge gura cu mâneca și răspunde calm:

Tata l-a cumpărat, nu eu. 😇

Aha… 🤔 zice spectatorul, privind derutat în jur. Și… unde-i tata?

Băiețelul ridică din umeri nevinovat și, mestecând în continuare liniștit, răspunde cu un zâmbet inocent:

Probabil acasă, caută biletul. 😈🎫

You cannot copy content of this page